Moldova își consolidează planificarea politicii climatice cu ajutorul Instrumentului de Neutralitate Climatică dezvoltat de SEI

Cum poate Republica Moldova să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră sprijinind, în același timp, dezvoltarea economică? Ce investiții ar necesita diversele parcursuri de tranziție și cum ar putea influența acestea locurile de muncă, industria și gospodăriile populației?

Aceste întrebări au ghidat atelierul practic de prezentare a Instrumentului de Neutralitate Climatică (Climate Neutrality Tool – CNT), dezvoltat de Institutul Mediului din Stockholm (Stockholm Environment Institute – SEI) în cadrul proiectului „Agenda Verde pentru Armenia, Moldova și Ucraina”, finanțat de Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (Sida).

La sesiunile de instruire au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Centrului Național pentru Energie Durabilă, Agenției de Mediu și PNUD Moldova, pentru a explora modul în care această platformă poate sprijini planificarea națională în domeniul energiei și al climei.

Instrumentul CNT a fost conceput pentru a-i ajuta pe factorii de decizie să evalueze căile de decarbonizare și să adopte decizii fundamentate privind tranziția verde a țării. Atelierul continuă cooperarea dintre SEI și Ministerul Energiei din Republica Moldova, formalizată printr-un memorandum de înțelegere ce vizează planificarea energetică, analiza sistemului și securitatea furnizării de energie electrică.

CNT este un instrument intuitiv, bazat pe Excel, care le permite utilizatorilor să analizeze opțiunile de politică climatică fără a necesita competențe avansate de modelare tehnică. Acesta combină estimările privind reducerea emisiilor și cerințele de investiții cu o analiză detaliată a impactului socio-economic, urmărind indicatori precum evoluția PIB-ului, ocuparea forței de muncă, balanța comercială și puterea de cumpărare a gospodăriilor.

Gowtham Muthukumaran, expert în modelarea sistemelor energetice la SEI, a explicat că instrumentul a fost creat pentru a face aceste analize complexe accesibile decidenților politici, oferindu-le posibilitatea de a evalua măsurile de atenuare și efectele lor la nivel macroeconomic.

Versiunea configurată special pentru Republica Moldova include aproximativ 49 de măsuri de reducere a emisiilor din sectoare cheie: energie, clădiri, transporturi, industrie, agricultură, utilizarea terenurilor și deșeuri. Utilizatorii pot elabora și compara până la trei scenarii prospective până în anul 2050, ajustând țintele politice, termenele limită de implementare și ipotezele de lucru.

Interconectând aceste dimensiuni, aplicația arată nu doar în ce măsură o anumită decizie poate reduce emisiile, ci și ce costuri implică și ce beneficii extinse poate genera pentru societate.

„Aceste instrumente socio-economice ne oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care Moldova poate realiza o tranziție verde, permițându-ne totodată să evaluăm indicatori economici esențiali, cum ar fi creșterea PIB-ului, necesarul de investiții și crearea de noi locuri de muncă”, a declarat Oleg Frunze, consultant principal în cadrul Ministerului Energiei al Republicii Moldova.

Atelierul a combinat prezentările teoretice ale instrumentului și ale componentei sale socio-economice cu exerciții aplicative directe. Formatorii SEI au oferit asistență la fața locului, în timp ce alți experți s-au alăturat online. Specialiștii care au dezvoltat modelul socio-economic au detaliat metodologia pe care se bazează aceste analize.

Participanții au lucrat cu date energetice reale de referință pentru a explora traiectoriile emisiilor până în anul 2050 și au testat scenarii practice privind energia solară, electrificarea transportului și renovarea fondului locativ. Un exercițiu de sinteză a reunit aceste măsuri într-un plan integrat intersectorial până în anul 2035, permițând compararea directă a impactului asupra emisiilor și a efortului financiar necesar.

Sesiunile au scos în evidență strânsa legătură dintre sectoare: de exemplu, extinderea utilizării vehiculelor electrice crește cererea de energie electrică, influențând capacitatea de generare necesară. Pe de altă parte, eficientizarea energetică a clădirilor poate reduce consumul de energie și poate optimiza investițiile necesare în sectorul energetic. De asemenea, au fost analizate consecințele neatingerii țintelor asumate și modul în care decalajele de implementare pot afecta cererea de energie și volumul emisiilor.

„Instrumentul de neutralitate climatică va fi extrem de util pentru activitatea noastră din cadrul Ministerului. Ne permite să construim modele, să formulăm ipoteze și să realizăm prognoze pentru politicile viitoare”, a subliniat Petru Feghiu, consultant principal în cadrul Ministerului Energiei. „La prima vedere, multitudinea de date și tabele Excel poate părea copleșitoare, dar odată ce începi să îl folosești, devine mult mai intuitiv și va reprezenta un atu valoros pentru noi pe viitor”.

Platforma CNT include date pre-completate preluate din Planul Național Integrat privind Energia și Clima al Republicii Moldova (2025-2030), precum și din alte surse naționale și internaționale de încredere. Utilizatorii pot înlocui în orice moment datele implicite cu informații actualizate, asigurându-se că scenariile reflectă noile statistici, evoluțiile tehnologice sau schimbările din politicile publice.

Discuțiile din cadrul atelierului au evidențiat importanța acestei flexibilități, fiind analizate cazuri concrete precum stimulentele pentru vehicule electrice sau țintele de împădurire. Instrumentul înregistrează sursele de date și nivelul de calitate al acestora, ajutând la identificarea domeniilor unde este nevoie de dovezi naționale mai solide.

Instrumentul este destinat să sprijine elaborarea, evaluarea și actualizarea politicilor energetice și climatice ale Republicii Moldova, în acord cu obiectivele de decarbonizare, angajamentele internaționale privind mediul și procesul de integrare europeană.

În perioada următoare, au fost programate consultări dedicate cu reprezentanții Ministerului Energiei pentru a analiza aplicațiile concrete în activitatea instituției, actualizarea datelor, cadrul instituțional necesar și acordarea de asistență tehnică continuă. De asemenea, au avut loc întrevederi cu reprezentanții PNUD și ai Ambasadei Suediei la Chișinău.

Prin instruire practică, ghidaj metodic și cooperare strânsă, SEI își propune să sprijine instituțiile din Moldova să utilizeze independent acest instrument, consolidând fundamentul analitic pentru tranziția verde a țării.